Pestele scalar este originar din partea nordica a bazinului Amazon si America de Sud. Face parte din familia Cichlidae si poate atinge marimea de 20 de centimetri. Peste cu corp rotund,turtit, mai mult sub forma unui disc si bot ascutit, scalarii se mai intalnesc si sub denumirea de Angelfish (pestele inger). Datorita inotatoareai anale si dorsale, il face sa para mult mai inalt, din aceasta cauza, scalarul are nevoie un bazin cat mai inalt. Acest peste are nevoie de 40 de litri de apa pe peste.
Temperatura oprima este intre 22 – 27 grade Celsius. Ph-ul trebuie sa fie acid, intre 5,7 si 6,2 iar duritatea cat mai redusa ,preferabil 2 – 4.
Prefera sa stea in ape statatoare, usor curgatoare. In acvarii, fiind pesti sensibili la calitatea apei, este indicat schimbul de apa, 20%, de doua ori pe saptamana.
Spre deosebire de alte Ciclide, ei nu smulg plantele si nu scurma pamantul. Cele mai rezistente tipuri de scalari sunt auriu, argintiu si marmorat, iar cele mai sensibile sunt negru si albinos.
Scalarii au un comportament timid si calm, astfel, ei nu se vor simti bine in jurul pestilor vioi, caci ii vor stresa. Din cauza stresului, pestii se pot fie imbolnavi, fie muri “subit”. Atat guramii, cat si majoritatea ciclidelor din N-V Africii si Americii de Sud, sunt parteneri ideali pentru scalari. Se intalneste foarte des combinatia scalari – neoni. Aceasta nu este indicata deoarece s-ar putea ca neonii sa devina hrana “vie” pentru locatarii teritoriali. In plus, din cauza comportamentului violent, neonii pot sa fie atacati.
In ceea ce priveste hrana, scalarii sunt pesti omnivori, nu sunt pesti pretentiosi, totusi, va vor fi foarte recunoscatori daca ii hraniti cu hrana vie. Ca tot stam la capitolul “hrana”, este bine de stiut ca tubifex-ul se da doar de doua ori pe saptamana. Mai pot fi hraniti cu salata si mazare fiarta si decorticata.
Scalarii sunt pesti teritoriali si pot deveni violenti, dar este important sa nu ii tinem cu alti pesti agresivi pentru ca sunt foarte sensibili la atacurile de la inotatoare.
Reproducerea este destul de usoara intr-un acvariu normal. Ne este dificil sa facem diferente intre un mascul si o femela, dar cu totii ne putem da seama cand sunt gata de imperechere, si anume in momentul cand pe iris va domina culoarea rosie. Din acest moment, masculii incep sa isi aleaga partenerele si sa se retraga de ceilalti vecini. Odata retrasi, ei vor incepe sa curete filtrul/ frunze/ decorul sau chiar si geamul acvariului. Acum se poate spune ca ating poate cel mai mare nivel de agresivitate, incercand sa isi protejeze teritoriul de altii.
Puii nu au nevoie de hrana pana cand acestia nu incep sa inoate liber prin acvariu ( cam o saptamana) pentru ca pana atunci, ei se hranesc cu galbenusul de pe burta.
Dupa o saptamana este indicat sa ii hranim de trei ori pe zi cu artemia. Daca aceasta ramane si se descompune in apa inseamna ca i-am hranit prea mult, lucru care nu este bun pentru ca se poate duce la imbolnaviri. Timp de o luna ii vom hrani cu artemia, dar si cu fulgi uscati, sfaramati intre degete. Dupa o luna si jumatate, le putem administra si inima de vita.
Ne este deja cunoscut faptul ca scalarii se inmultesc mult mai usor intr-o apa cu ph scazut. Daca dorim sa scadem ph-ul putem cumpara din comert Ph Lower. Aceasta este o solutie care, dupa cum ii spune si denumirea, scade nivelul ph-ului din acvariu. De asemenea, pentru a-i stimula, se poate ridica putin temperatura si facute schimburi de apa dese.
Este bine ca apa sa fie schimbata cat mai des si de asemenea, acvariul sa nu fie aglomerat. In sens contrar, exista riscul de cateva ori mai mare de imbolnavire.
Una dintre bolile cele mai raspandite la scalarii pui este boala burtii umflate. Acestia prezinta umflaturi in stomac si poate duce la deces. Pentru tratament este indicat Nala Gram. Acest medicament este folositor si in cazut bolii coditelor rosii, boala de asemenea, intalnita la scalar din cauza unui numar mai mare de amoniac.
Este indicat ca atat background-ul cat si pietrisul sa fie cat mai inchise la culoare pentru a le da mai multa siguranta.
